Incetarea de drept a contractului individual de munca

In conformitate cu art. 56 din Codul muncii, „contractul inceteaza de drept:
1. La data decesului salariatului sau anajatorului persoana fizica

Este evident ca disparitia fizica a uneia dintre partile contractului individual de munca va atrage incetarea de drept a acestui contract, deoarece este vorba despre un contract intuitu personae, munca neputand fi prestata de o alta persoana decat cea care s-a angajat, iar beneficiarul muncii si deci platitorul salariului nu poate fi un alt angajator, decat cel initial (care a decedat).
Din acelasi motiv, drepturile si obligatiile contractuale nu se pot transmite mostenitorilor.

2. La data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de declarare a mortii sau a punerii sub interdictie a salariatului sau a angajatorului persoana fizica, daca aceasta antreneaza lichidarea afacerii

Declararea judecatoreasca a mortii echivaleaza cu moartea fizica, deci una dintre partile raportului juridic nu mai exista.
In ipoteza punerii sub interdictie a salariatului sau a angajatorului (art.142-151 din Codul familiei), problema se pune in aceeasi termeni; de altfel, se prevede ca incadrarea in munca a persoanelor puse sub interdictie judecatoreasca este interzisa (art. 13 alin.4 din Codul muncii).
Spre deosebire de primul caz, in cazul de fata, contractul individual de munca inceteaza numai daca este antrenata lichidarea afacerii.
Asadar, daca aceasta este continuata de catre succesori, contractul va ramane in fiinta.

3. Ca urmare a dizolvarii angajatorului persoana juridica, de la data la care persoana juridica isi inceteaza existenta
Corespunzator mortii angajatorului persoana fizica exista dizolvarea angajatorului persoana juridica.
Dizolvarea poate fi voluntara, dar si silita, operand ca snctiune de plin drept .
Potrivit art. 51 din Decretul nr.31/1954, prin efectul dizolvarii, persoana juridica intra in lichidare „in vederea realizarii activului si platii pasivului”, dupa care isi inceteaza existenta. Drept consecinta, inceteaza si contractele de munca in temeiul art. 56 lit.c din Codul muncii.
Este posibil ca nu toate contractele sa inceteze in acelasi timp; unele pot inceta la inceputul activitatii de lichidare, altele pe parcursul acesteia, iar celelalte la epuizarea operatiunilor de lichidare.
Fiind vorba de o incetare de drept a contractului individual de munca este exclusa orice formalitate legata de incetarea respectiva.

4. La data indeplinirii cumulative a conditiilor de varsta standard si a astagiului minim de cotizare pentru pensionare sau, dupa caz, de la data comunicarii deciziei de pensionare
Pentru a explica acest caz de incetare de drept a contractului individual de munca trebuie avute in vedere dispozitiile Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.
Potrivit acestui act normativ, varsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei si de 65 de ani pentru barbati; stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei si de 35 de ani pentru barbati, iar stagiul minim este de 15 ani, ata pentru femei, cat si pentru barbati.
Deci, potrivit Codului muncii, in cazul indeplinirii de catre un salariat a conditiilor aratate, contractul inceteaza de drept, fara nici o alta formalitate.
Numai ca, in temeiul art. 167 din Legea nr. 19/2000, in cazul salariatilor, functionarilor publici, persoanelor care isi desfasoara activitatea in functii elective sau sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului, al membrilor cooperativelor mestesugaresti si al somerilor „cererea de pensionare, impreuna cu actele doveditoare se depun de catre angajator sau institutia care efectueaza palta drepturilor de somaj, dupa caz, in termen de 90 de zile de la data indeplinirii conditiilor de pensionare, la casa teritoriala de pensii in raza careia se afla domiciliul asiguratului”.
Iar art. 82-83, cat si art. 167 din Legea nr. 19/2000 nu obliga nici pe salariat si nici pe angajator sa „depuna” cererea de pensionare la casa teritoriala de pensii. Dar, „drepturile de pensie pentru limita de varsta se acorda si se platesc de la data indeplinirii conditiilor de pensionare, daca cererea a fost depusa in termen de 30 de zile de la aceasta data” (art. 83 alin.1).
De aceea, in literatura juridica se sustine justificat „ca din moment ce cererea de pensionare se depune la casa teritoriala de pensii numai dupa indeplinirea conditiilor de pensionare, este evident ca, si rezolvarea (solutionarea) cererii, precum si comunicarea deciziei (de admitere sau de respingere a cererii) nu se pot produce chiar in ziua indeplinirii conditiilor de pensionare, ci numai ulterior.
Asa fiind, apare irational ca incetarea „de drept” a contractului individual de munca sa actioneze din chiar ziua indeplinii acestor conditii, desi insasi, „depunerea” cererii de pensionare – fie direct de catre salariat, fie de catre angajator – are loc, conform legii, doar ulterior momentului respectiv”.
Drept, urmare, de lege ferenda apare ca necesara modificaea art. 56 lit.d din Codul muncii, in sensul preluarii corespunzatoare a formularii inscrise in art. 84 alin.2 lit.d din Statutul functionarilor publici (in redactarea data prin Legea nr. 161/2003), text potrivit caruia, raportul de serviciu al functionarului publi „inceteaza de drept … d) de la data comunicarii deciziei de pensionare pentru limita de varsta ori invaliditatea functionarului public”.
Desigur, ca nimic nu impiedica, in cazul data ca, subsecvent momentului incetarii de drept a contractului individual de munca „la data indeplinirii cumulative a conditiilor de varsta si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare” (art. 56 lit.d teza I din Codul muncii), in aceeasi zi, prin continuarea prestarii muncii de catre salariat, fara opunerea angajatorului – deci cu acordul lui, fie expres, fie tacit – , sa se incheie un nou contract individual de munca intre parti, chiar daca nu s-a intocmit un inscris in acest sens.
Un asemenea contract nu poate fi afectat astfel de nulitatea absoluta sau relativa ca urmare a vicierii prin eroare a consimtamantului angajatorului .
Din art. 56 lit. d al Codului muncii, rexulta ca incetarea contractului in acest caz este aplicabila numai in ceea ce priveste raportul juridic de munca existent la data indeplinirii conditiilor respective, nu si celui incheiat ulterior pensionarii. Intr-adevar, este legal posibil ca dupa pensionare, cel in cauza (pensionarul) sa incheie un nou contract de munca cu acelasi angajator sau cu un altul, fiind posibil cumulul pensiei cu salariul.
In favoarea acestei solutii sunt urmatoarele dispozitii legale :
– art. 5 alin.2 din Codul muncii care interzice orice discriminare directa sau indirecta, bazata inclusiv pe criteriul varstei;
– art.22 alin.3 din Codul muncii care se refera expres la posibilitatea incheieirii unui nou contract individual de munca dupa incetarea de drept (in oricare dintre situatiile reglementate de art. 56, evident, cu exceptia de la lit. a – decesul salariatului) a contractului de munca anterior;
– art. 94 alin.1 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public si alte drepturi de asigurari sociale care prevede posibilitatea cumulului pensiei pentru limitele de varsta cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionala indiferent de nivelul veniturilor respective
Intr-adevar normele constitutionale permit limitarea unor drepturi, dar nu insasi inlaturarea dreptului la un asemenea cumul .
Salariatii care si-au desfasurat activitatea total sau partial in conditi deosebite de munca au dreptul la reducerea varstelor standard de pensionare, ca si a stagiului de cotizare incepand cu varsta de 50 de ani pentru femei si de 55 pentru barbati (art.42).
Uneori, este posibila pensionarea incepand cu varsta de 45 de ani. (art.43 alin.1). De asemenea, este posibila pensionarea anticipata si cea anticipata partiala cu reducerea varstelor standard cu cel mul 5 ani.
In aceste din urma situatii precum si in cea in care salariatii sunt pensionati de invaliditate (art.53-58 din Legea nr. 19/2000) incetarea de drept a contactului va interveni doar la data comunicarii deciziei de pensionare.

5. Ca urmare a constatarii nulitatii absolute a contractului, de la data la care nulitatea a fost constatata prin acordul partilor sau prin hotarare judecatoreasca definitiva
Este reglementata pentru prima data in legislatia muncii pentru situatia in care nu au fost respectate conditiile legale pentru incheierea valabila a acestui contract (art.57 alin.1 din C. muncii).
Textul se refera numai la nulitatea absoluta, nu si la cea relativa, ceea ce pare o lacuna evidenta .
De aceea se considera ca ar trebuie sa fie aplicabil si in cazul de nulitate relativa.
Nulitatea contractului de munca decurge din lege si nu din vointa partilor, trebuind sa fie constatata prin actul organului care este competent sa hotarasca si incheierea contractului. Dar ori de cate ori partile nu cad de acord, trebuie sa se pronunte organul de jurisdictie.
Sunt sanctionate cu nulitatea absoluta: incheierea unor contracte de munca cu persoane a caror incadrare este interzisa de lege; incadrarea dispusa de un organ necompetent; incadrarea intr-un post neprevazut in sattul de functii sau fara examen sau concurs, cand acestea sunt obligatorii potrivit legii, etc.
Art.57alin.3 prevede ca nulitatea contractului individual de munca poate fi acoperita prin indeplinirea ulterioara a conditiilor impuse de lege .
In situatia in care o clauza este afectata de nulitate aceasta este inlocuita de drept cu dispozitiile legale sau contractuale aplicabile, salariatul avand dreptul la despagubiri .
Prin urmare, contractul individual de munca inceteaza doar ca urmare a unei nulitati absolute si numai atunci cand acesta nu poate fi acoperita ulterior.
Potrivit art.57 alin.2, nulitatea contractului produce efecte numai pentru viitor, iar potrivit art.57 alin.3 persoana care a prestat munca in temeiul unui contract nul are dreptul la remunerarea acesteia.

6. Ca urmare a admiterii cererii de reintegrare in functia ocupata de salariat a unei persoane concediata nelegal sau pentru motive neintemeiate, de la data ramanerii definitiva a hotararii judecatoresti de reintegrare
Incetarea contractului de munca intr-un atare caz este justificata prin aceea ca „pe acelasi post din statul de functiuni nu pot figura concomitent doi titulari, primul avand intaietatea de a-l ocupa, intrucat prin constatarea ilegala de catre organul jurisdictional a desfacerii sau modificarii contractului sau si prin hotararea de reintegrare a sa, postul nu trebuie considerat ca nu a fost nici un moment vacant si, deci nu putea fi ocupat de o alta persoana ”.

7. Ca urmare a condamnarii penale cu executarea pedepsei la locul de munca, de la data emiterii mandatului de executare
In literatura juridica s-a subliniat ca acest text contine o grava lacuna pentru ca nu priveste in primul rand si situatiile de condamnare penala cu executarea in penitenciar. De aceea s-a aprecia in mod just ca art.56 lit.g din C.muncii se aplica de lege lata si aceste situatii.

8. De la data retragerii de catre autoritatile sau organismele competente, a avizelor, autorizatiilor, atestarilor necesare pentru exercitarea profesiei
In unele cazuri reglementate prin dispozitii legale speciale incheierea sau modificarea contractului individual de munca pentru anumite posturi sau functii este conditionata de existenta prealabila a unui aviz, atestat sau a unei autorizatii emise de autoritatile sau organismele competente, pe cale de consecinta, retragerea acestora pe perioada executarii contractului individual de munca va determina incetarea de drept a acelui contract .

9. Ca urmare a interzicerii exercitarii unei profesii sau a unei functii, ca masura de siguranta sau pedeapsa complementara, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti prin care s-a dispus interdictia
Desigur ca aceasta masura la care se refera textul nu se refera la orice profesie etc., deoarece s-ar incalca dreptul fundamental la munca, ci numai la cea care are legatura cu fapta penala.
Avand in vedere ca art.56 lit.i din C.muncii se refera la interdictia de exercitare a unei profesii, este pe deplin posibil ca salariatul dupa incetarea contractului sau de munca sa fie reincadrat (imediat, daca nu se afla in executarea pedepsei penale, sau ulterior dupa executarea acesteia) dar pe un alt post in care sa exercite o alta profesie decat cea in legatura cu care s-a dispus acea masura de siguranta sau pedeapse complementara.

10. La data expirarii contractului individual de munca incheiat pe o perioada determinata
Expirarea duratei initiale ori a celei rezultate in urma prelungirii sale prin acordul partilor (art.80 alin.3), coincide cu incetarea de drept a acelui contract fara sa fie nevoie de nici o alta formalitate indeplinita de parti.
Un asemenea contract este afectat de un termen extinctiv cert.

11. Retragerea acordului parintilor sau a reprezentantilor legali, in cazul salariatilor cu varsta cuprinsa intre 15-16 ani
Lipsa acordului mentionat conduce la nulitatea absoluta, dar remediabila a contractului astfel incheiat, adica daca, ulterior parintii sau reprezentantii legali, dau acel acord, contractul va fi valid.
Daca insa, in cursul executarii contractului de munca, dezvoltarea ori sanatatea minorului este periclitata, acordul poate fi retras, caz in care intervine incetarea de drept a contractului.